Hei senorita ..

Si te uiti cu coada ochiului .. Te astepti sa vezi vreo urma de mirare pe chipul meu.. Dar de fapt, vezi doar un zambet ironic ce ascunde in spatele lui o multime de ganduri, de amintiri : rasete, muzica, dans , si niste vorbe care te fac sa te gandesti la o prietenie .. o prietenie sincera.

O prietenie la care nu te gandeai sa vina din partea ei, a lor..

Si acum, vezi ca ” nu te vede “, e grabita sa ajunga undeva, oriunde.. O vezi cum se grabeste, se strecoara prin multime. Si o lasi.. Iar zambetul tau ironic se transforma subit intr-un ras incontrolabil, ce il surprinde si pe el ” De ce le bagi in seama ?! Nu te mai complica atat..”

Te opresti . Ii dai dreptate. De la un timp incoace, el a fost singurul tau sprijin, singurul careia te-ai putut destainui. Ii strangi bratul in semn de aprobare, si mergeti mai departe. La urma urmei, era de asteptat sa se intample asa.

De cate ori nu am trecut cu vederea peste scuzele cele mai jalnice ” Nu am timp ” ,”Trebuie sa ma intalnesc cu.. ” , “Nu sunt in zona..” etc.. M-am facut ca inteleg si am inghitit in sec.. Iar acum , ar cam veni randul meu sa ma scuz. Dar nu am s-o fac . Fiindca nu mai vad rostul . Daca altii nu ma pot intelege, atunci , nici eu nu mai pot trece cu vederea peste tot felul de .. faze .

Urasc sa trebuiasca sa ma schimb la nesfarsit. Dar am s-o fac.E necesar pentru linistea mea.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s