Your woman .

on

“Am avut timp sa fac din regrete o boala incurabila. Am avut timp sa descopar ca lumea in care ma aflu nu e lumea in care mi-as fi dorit sa traiesc, fara sa fiu sigur ca exista vreuna cu care as fi fost compatibil. Am avut un vis straniu. Mă aflam dinantea unei oglinzi care se pietrifica sub ochii mei. Uimit, am văzut-o transformându-se în zid. Ulterior, n-am mai simtit nevoia să caut alt răspuns în privinţa destinului. Nu poţi fugi de tine însuţi nici măcar când o vrei cu tot dinadinsul. Sau mai ales atunci.”

(Octavian Paler)

E o noua zi, o alta luna. E primavara, e un nou inceput. Din nou si de la capat. Sau cel putin asa imi place sa cred. Ca-mi acord inca o sansa la a mai face o schimbare.

De cateva saptamani stau pana noaptea tarziu si bineinteles, a doua zi regret cele cateva ore de somn pierdute. Dar nu mi-e greu. Pana acum nu dormeam saptamani la rand din cauza stresului, depresiei, gandurilor ce nu-mi dadeau pace. Acum s-au schimbat motivele. Iar seara trecuta nu a facut exceptie.rthytthg

Asa ca, dimineata, imediat ce-am ignorat de vreo doua ori alarma.. am sarit ca arsa din pat ca nu cumva sa intarzii la lucru. Mi-am impachetat repede laptop-ul si-am luat din dulap ce mi-era mai la-ndemana. In timp ce ma agitam eu acolo, a ajuns sa-mi cada privirea asupra celei din oglinda…

You’ve changed..Acum ai ochii obositi de la stat pana tarziu, si nu din cauza ca ai adormit plangand. Acum zambesti, si nu doar un zambet fals, fortat. Esti altfel.. Ai o sclipire… Esti diferita fata de cea de acum o luna.

Dar, ma-ntreb… cand o sa-ti schimbi gandirea? Cand o sa-ti darami zidul, cand o sa stergi paienjenisul dramei ce-a trecut? Cand o sa-ti permiti sa fii fericita ? Pentru ca ceea ce simtit tu acum… nu e adevarat. Stop lying yourself, woman!

Dar mi-e teama. Mi-e teama sa-mi permit sa simt mai mult. Mi-e teama sa mai las pe altcineva sa se apropie de mine, sa-mi stie secretele, slabiciunile.

Si in plus, mai intai trebuie sa invat sa ma accept asa cum sunt; sa ma conving pe mine insami ca… inca mai am lucruri frumoase de oferit.. Cuz.. if you don’t love yourself how can you love someone else ? Right ?

Si toate mi se trag din trecut . E ca si cum as fi bantuita:  “Nu vreau sa te mai vad, nu vreau sa-ti vad fata.” Eram constienta ca nu era vina mea, ci a lui. Stia prea bine ca-mi gresise si nu suporta sa ma vada, ca mai apoi sa-l apuce remuscarile. Dar un om ca el nu are regrete. Cel putin nu sincere. Dar mie mi s-au intiparit in minte si din nou, am simtit ca trebuia sa iau vina asupra mea. Si-a ramas asa. Acum am doar ideea ca e ceva in neregula cu mine.

Si cum sa poti asculta.. Nu, nu sa asculti. Sa crezi. Cum sa reactionezi cand iti spune uitandu-se in ochii tai ca esti frumoasa? Prefer sa imi feresc privirea si sa tac. N-as sti ce sa spun. N-as sti daca sa il cred.

Si vreau sa il cred. Dar poate e si prea devreme si nu pot avea incredere in oameni ca inainte. Dar mai stiu si ca pentru el as putea face un efort…Trebuie doar sa imi infrunt demonii si poate o sa fie bine.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s