Adonis, wake-up call .

Pentru că recent am observat un tipar în materie de bărbați, cel puțin in ceea ce priveste aspectul fizic.

Înalt, brunet, puțină barbă și un dezvoltat simț al umorului.

Dar și al ironiei, sarcasmului. Altfel nu ne înțelegem, sau cel puțin nu mă va putea înțelege.

Îmi plac oamenii care-ți spun în față ce au de spus. Direct și fără menajamente.

Rămâne la latitudinea mea dacă îmi convine sau nu. Dar dacă te prefaci sau încerci să minți, o să simt. Si nu-i a buna.

Dar el e altfel. Ne asemănăm, damn it.

Uneori ne batem cap în cap. Și-mi place maxim să îi dau peste nas ori de câte ori am ocazia. Și el, de-asemenea.

E genul de tip pe care îl vrei pentru că pare de neatins, pentru că deși știi că va aduce doar belele, tu vrei neapărat. Orgoliul o fi de vină, God knows why.

Just one date.

În care oricum era noapte și nici nu te-ai uitat bine la el. Pentru că așa ești tu, închizi ochii și ciulesti urechile, fiind atentă la cuvinte, exprimare, ticuri.

Damn, înainte să vă întâlniți chiar i-ai verificat ortografia.

Nici cu coada ochiului nu l-ai analizat prea bine. Nu conta.

În schimb vocea, avea o tonalitate ce te liniștea. Ba ai fi putut și adormi în timp ce îți vorbea.

Până ai auzit pentru prima dată rostind “în puii mei”.

Întâi ți s-a părut. Apoi era clar. A treia oară deja a apărut un mic zâmbet în colțul gurii.

Suna foarte simandicos, o pisicealã a unei tipe răsfățate.

Pleonasm. Mi-am promis că nu voi mai vorbi urât.

Practic ți s-a pus pata pe un necunoscut, pe care l-ai întâlnit doar o singură dată, făcându-ți zeci de idei în cap pe baza unor fotografii, scenarii inutile.

O întâlnire la lumina zilei ar face totul mai limpede.

Știi sigur că se vor spulbera fanteziile și astfel vei scăpa de crush-ul acesta dătător de dureri de cap.

Dar domnul nu se lasă ușor. De pe piedestalul pe care se așezase singur, făcând și eu o greșeală de moment, l-am ajutat, i-am facut vant să se mute mai sus… Iar acum nu își mai aruncă privirea asupra muritorilor de rând.

E necesar o rugă, plecăciune, ofrandă, ca să îți arunce o privire cu coada ochiului, pe deasupra ochelarilor.

Trebuie să îi vorbești cu grijă, nu cumva să îl superi și să îți dea ignor total.

E totuși o treabă complicată aici.

Ce operație pe creier, aia e joacă de copii.

Geo a încercat de o bună perioadă încoace să îmi implementeze conceptul de stimă de sine. Și încep să apară rezultate.

Singurul lucru bun observat în ultimul timp, e că începe să mi se ia.

Prea multă importanță acord unor persoane care evident nu merită atenție.

Liniștea mea interioară e mult mai importantă decât orgoliul cuiva care se consideră mult prea bun pentru mine.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s